Vreau sa ucid!
As vrea uneori sa ucid totul.
Folosesc aici “a ucide” si in sensul propriu si in sensul figurat. Adica as omori totii oamenii, toate fiintele si as distruge, as nimici lumea materiala. Totul as sfarama.
Tot ceea ce merge, functioneaza, se simte, se iubeste … as ucide!
Fara pic de mila, fara secunda de tagada, fara judecata!
Dupa ce totul ar fi doar maruntaie, bucatele, l-as aduna asa cum aduni bucatile de sticla ale unui pahar preferat pe care l-ai spart.
Nu as ingropa nimic ci as incepe aducerea la viata.
As invia totul avand in minte lumea mea ideala.
O lume in care nu ar exista orgolii, frustrari, suparari, boli, violenta … nimic rau!
Cat as vrea sa pot ucide! Totul!
Retete
Next Post
Tristeti …
Atitudine
Restul e … filosofie!
Programator, ciclist amator, om cu pareri.
Nu poti schimba o “lume intreaga” in care exista “orgolii, frustrari, suparari, boli, violenta…” dar poti trai intr-o astfel de lume si sa fii o persoana mai putin orgolioasa decat ceilalti si fara prea multe frustrari sau suparari (nu poti sa le eviti pe toate ;))…
Si desi pare inafara subiectului (doar pare) cineva spunea “de ce oamenii vaneaza dragostea in fel si chip, poate daca ar avea pace interioara si rabdare dragostea ar veni la ei”…dragostea, pacea interioara, rabdarea pot fi “arme” cu care sa “lupti” impotriva orgoliilor, frustrarilor, supararilor chiar si bolilor sau violentei…
Ceea ce spui tu e ” politically correct”. Si sunt de acord.
Dar dincolo de ceea ce vorbim (ori scriem) sta ceea ce simtim.
Cu alte cuvinte e infinit mai greu sa faci ceea ce spun eu ori ceea ce spui tu decat sa scrii …